Frica (anxietatea) este normală, face parte din viaţa noastră şi ne ajută să ne adaptăm comportamentul în situaţii periculoase pentru noi. Anxietatea cuprinde sentimente de îngrijorare, nervozitate sau teamă. Stările ocazionale de anxietate sunt naturale și uneori chiar productive, semnalând că ceva nu este chiar corect; astfel, anxietatea poate ajuta oamenii să evite pericolul și să facă schimbări importante și semnificative.
Ce este anxietatea
Anxietatea ocazională este o parte firească a vieții. S-ar putea să vă simțiți anxioși atunci când vă confruntați cu o problemă la locul de muncă, înainte de a da un test sau înainte de a lua o decizie importantă.
Însă, atunci când pericolul nu există, dar frica apare şi îţi afectează viaţa, daca această anxietate se manifestă pe o perioadă mai lungă de timp, iţi schimbă stilul şi ritmul de viaţă, te limitează şi apar evitările unor situaţii, trebuie să te gândeşti că poţi suferi de tulburări de anxietate.
Dar, până la urmă, ce este anxietatea?
Anxietatea se referă, de fapt, la o teamă exagerată în lipsa unui pericol real, care provoacă o serie de modificări în organismul nostru, începând de la modul de gândire şi până la ceea ce simţim şi cum ne comportăm. Tulburările de anxietate implică mai mult decât îngrijorarea temporară sau frica. Ele au în comun frica excesivă şi anxietatea, precum şi tulburările de comportament asociate.
Frica reprezintă răspunsul emoţional la un pericol iminent real sau presupus, în timp ce anxietatea constă în anticiparea unui pericol. Aceste două stări se suprapun, dar sunt şi diferite, frica fiind mai degrabă asociată cu un comportament de salvare, pe când anxietatea se asociază mai des cu tensiune musculară şi vigilenţă, necesare pregătirii pentru un pericol aşteptat, precum şi cu un comportament precaut şi evitant.
Pentru o persoană cu tulburare de anxietate, anxietatea nu dispare și se poate agrava în timp. Simptomele pot interfera cu activitățile zilnice, cum ar fi performanța la locul de muncă, activităţile şcolare și relațiile.
Cum să recunoști semnele anxietății
Tulburările de anxietate se manifestă în moduri diferite și sunt adesea distincte în modul de diagnostic. Ştii că te confrunţi cu anxietate atunci când ai o stare accentuată de nelinişte, încordare, eşti mereu stresat şi iţi e teamă ca ţi se va întâmpla ceva rău. În acelaşi timp, simţi că nu eşti în siguranţă. În stările de anxietate apar gânduri îngrijorătoare, grijă excesivă legată de situaţii din viitor: “dacă voi păţi ceva rău, dacă se va întâmpla ceva rău în viitorul apropiat”.
Este o stare pe care nu o resimţi însă doar la nivel mental, ci în tot corpul, prin diferite simptome, precum: dureri de stomac, transpiraţie, respiraţie accelerată, amorţeli şi multe alte simptome specifice anxietăţii.
Simptomele pot fi diferite de la o persoană la alta; pot fi simţite câteva dintre simptome sau chiar toate în acelaşi timp în funcţie de tipul de anxietate, frecvenţa, durata şi intensitatea resimţită. Oricum ar fi, simptomele anxietăţii reduc din calitatea vieţii; ele nu trebuie trecute cu vederea pentru că se pot croniciza în tulburări de anxietate şi vor necesita tratament specializat.
Cele mai frecvente simptome de anxietate sunt următoarele:
Anxietate simptome digestive – dureri abdominale, diaree sau constipaţie, senzaţie de “nod în stomac”, stări de greaţă, lipsa poftei de mâncare.
Anxietate simptome psihice – depersonalizare si derealizare, care se referă la senzaţia că totul din jur este ireal sau că te îndepărtezi de corp, frica intensă ca iţi vei pierde controlul sau că vei înnebuni, iritabilitate, îngrijorare, oboseală cronică, tulburări de concentrare.
Anxietate simptome fizice cardiologice – palpitaţii, înţepături în zona inimii, amorţeli şi furnicături la nivelul membrelor, dureri la nivelul toracelui, puls mărit de anxietate, o teamă imensă că poţi suferi un atac de cord sau să leşini.
Anxietate simptome respiratorii – senzaţie de nod în gât, senzaţii de ameţeală, senzaţia de sufocare, frica intensă ca poţi muri din cauza lipsei de aer.
Există mai multe tipuri de tulburări de anxietate, inclusiv tulburări de anxietate generalizată, tulburări de panică și diferite tulburări legate de fobie. Persoanele care suferă de anxietate se pot simți neliniștite, la limită și iritabile. Pot avea dificultăți în concentrare sau în controlul emoțiilor.
Cabinet psiholog București
Tratează anxietatea şi depresia, scapă de dependenţe prin psihoterapie în cadrul unui cabinet psiholog din București.
Ședințe psihoterapie prin Skype
Nu poți să ajungi la cabinet?
Optează pentru ședințe de psihoterapie desfășurate prin Skype.
Tulburare de anxietate generalizată
Persoanele cu tulburări de anxietate generalizată prezintă frică sau îngrijorare excesivă, în majoritatea zilelor, timp de cel puțin 6 luni, în legătură cu o serie de aspecte precum sănătatea personală, locul de muncă, interacțiunile sociale și circumstanțele de zi cu zi ale vieții.
Frica și anxietatea pot cauza probleme semnificative în domenii din viața lor, cum ar fi interacțiunile sociale, școala și locul de muncă, iar oamenii pot crede, de asemenea, irațional că scenarii dintre cele mai grave sunt inevitabile.
Simptomele tulburării de anxietate generalizată includ:
- Stări de neliniște, senzaţie de agitaţie sau de nervozitate;
- Senzaţie de oboseală;
- Dificultăți de concentrare sau senzaţia de vid mental;
- Tensiune musculară, iritabilitate;
- Dificultate de control a sentimentelor de îngrijorare;
- Perturbări ale somnului, cum ar fi dificultăți de adormire, somn fragmentat sau nesatisfăcător.
Tulburare de panică
Persoanele care suferă de tulburări de panică au atacuri de panică recurente neașteptate.
Atacurile de panică sunt perioade bruște de frică intensă, care apar repede și ating maximul lor în câteva minute; ele sunt însoţite de simptome somatice şi/sau cognitive. Atacurile pot apărea în mod neașteptat sau pot fi provocate de un declanșator, cum ar fi un obiect sau situație de temut.
În timpul unui atac de panică, oamenii pot experimenta:
- Palpitaţii, bătăi puternice ale inimii, sau accelerarea frecvenţei cardiace;
- Transpiraţii;
- Tremor sau frisoane;
- Senzaţie de respiraţie dificilă sau de sufocare;
- Senzaţie de asfixie;
- Dureri sau disconfort precordial;
- Greaţă sau disconfort abdominal;
- Senzaţie de ameţeală, instabilitate sau lipotimie;
- Senzaţie de frig sau de căldură;
- Senzaţii de amorţeală sau furnicături;
- Derealizare (sentimentul irealităţii) sau depersonalizare (detaşarea de sine);
- Frica de a pierde controlul sau de a “înnebuni”;
- Frica de moarte.
Persoanele cu tulburări de panică se îngrijorează adesea cu privire la următorul atac de panică și încearcă în mod activ să prevină posibilele atacuri viitoare, evitând locurile, situațiile sau comportamentele pe care le asociază cu atacurile de panică. Îngrijorările pentru atacurile de panică și efortul depus în încercarea de a le evita, cauzează probleme semnificative în diverse domenii ale vieții persoanei şi inclusiv pot contribui la dezvoltarea agorafobiei (vezi mai jos).
Tulburări legate de fobie
Fobia este o frică intensă de obiecte sau situații specifice (sau aversiune despre). Deși poate fi realist să fii neliniștit în anumite circumstanțe, teama pe care o simt persoanele cu fobii este disproporţionată în raport cu pericolul real cauzat de situație sau obiect.
Persoanele cu fobie:
- Pot avea o îngrijorare irațională sau excesivă cu privire la întâlnirea cu obiectul sau situația de temut;
- Iau măsuri active pentru a evita obiectul sau situația temută;
- Experimentează anxietate intensă imediată când întâlnesc obiectul sau situația de temut.
Persoanele cu fobie specifică au o frică intensă sau simt o anxietate intensă cu privire la tipuri specifice de obiecte sau situații. Unele exemple de fobii specifice includ teama de: a zbura cu avionul, înălţimi, injecții, sânge, animale specifice (cum ar fi păianjeni, câini sau șerpi).
Tulburare de anxietate socială
(numită anterior fobie socială)
Persoanele cu tulburare de anxietate socială au o teamă generală intensă față de situații sociale sau de performanță. Ei se îngrijorează că acțiunile sau comportamentele lor vor fi evaluate negativ de către ceilalţi, că ar putea fi ridicoli, umiliţi sau respinşi, sau că i-ar putea jigni pe ceilalţi. Această îngrijorare determină adesea persoanele cu anxietate socială să evite situațiile sociale. Tulburarea de anxietate socială se poate manifesta într-o serie de situații, cum ar fi în cadrul locului de muncă, în mediul școlar, sau în alte interacţiuni sociale (ex.:frica de a vorbi în public, frica de a vorbi cu persoane necunoscute, disconfortul resimţit în situaţiile în care persoana ar putea fi privită atunci când mănâncă sau bea etc).
Agorafobie
Persoanele cu agorafobie au o frică intensă de două sau mai multe dintre următoarele situații:
- Utilizarea transportului public;
- A fi în spații deschise;
- A fi în spații închise;
- Să stea la coadă sau să fie într-o mulțime;
- Să fie în afara casei singur.
Persoanele cu agorafobie evită adesea aceste situații, în parte, deoarece consideră că nu se vor descurca sau că le va fi imposibil să gestioneze situaţia în cazul în care au reacții asemănătoare panicii sau alte simptome jenante. În cea mai severă formă de agorafobie, un individ poate deveni casnic.
Tulburare de anxietate de separare
Anxietatea de separare este adesea gândită ca ceva cu care se confruntă doar copiii; cu toate acestea, adulții pot fi diagnosticați și cu tulburări de anxietate de separare. Oamenii care au tulburare de anxietate de separare au temeri de a fi despărțiți/respinşi de oamenii de care sunt atașați. Deseori se îngrijorează că ceva rău sau ceva necuvenit se va întâmpla cu figurile de atașament în timp ce sunt despărțite. Această teamă îi determină să evite să fie despărțiți de aceştia și să evite să fie singuri. Persoanele cu anxietate de separare pot avea coșmaruri cu privire la a fi despărțite de figurile de atașament sau să simtă simptome fizice atunci când se prevede sau se anticipează separarea.
Tulburare obsesiv-compulsivă
Tulburare obsesiv-compulsivă se caracterizează prin apariţia gândurilor intruzive, care nu pot fi controlate şi care se repetă. În acest tip de tulburare apar anumite ritualuri/compulsii pe care persoana în cauză se simte obligată să le facă pentru a-şi scădea anxietatea. Aceste gânduri sau acţiuni sunt conştiente, însă nu există capacitatea de a le controla.
Un exemplu de comportament în tulburarea obsesiv-compulsivă este verificarea uşii de mai multe ori, spălatul mâinilor în mod repetitiv, obsesiv etc.
Cabinet psiholog București
Tratează anxietatea şi depresia, scapă de dependenţe prin psihoterapie în cadrul unui cabinet psiholog din București.
Ședințe psihoterapie prin Skype
Nu poți să ajungi la cabinet?
Optează pentru ședințe de psihoterapie desfășurate prin Skype.
Factori de risc
Cercetătorii spun că atât factorii genetici cât și cei de mediu contribuie la riscul dezvoltării unei tulburări de anxietate. Deși factorii de risc pentru fiecare tip de tulburare de anxietate pot varia, unii factori generali de risc pentru toate tipurile de tulburări de anxietate includ:
- Trăsături temperamentale de timiditate sau inhibiție comportamentală în copilărie;
- Evenimente traumatice în copilăria timpurie sau la vârstă adultă;
- Stresul şi oboseala – daca există situaţii stresante şi obositoare care se repetă, de exemplu stresul la muncă si programul prelungit, lipsa unei situaţii financiare satisfăcătoare sau problemele din familie. Totodata, anxietatea poate apărea şi la copii din cauza stresului de la şcoală;
- Istoric de anxietate sau alte boli mintale la rudele biologice;
- Unele afecțiuni somatice, cum ar fi problemele tiroidiene sau aritmii cardiace;
- Cofeina sau alte substanțe/medicamente pot produce sau agrava simptomele de anxietate. Persoanele care consumă droguri sau alcool pot suferi de anxietate, dar şi de depresie.
Cum să tratezi anxietatea. Tratamente și terapii
Tulburările de anxietate sunt tratate în general cu psihoterapie, medicamente sau ambele. Terapia cognitiv-comportamentală este una dintre cele mai eficiente opțiuni, în care pacienții învață să identifice tiparele de gândire problematice și să schimbe modul în care răspund.
Terapia cognitiv-comportamentală este un tip de psihoterapie care poate ajuta persoanele cu tulburări de anxietate prin învăţarea unor moduri diferite de a gândi, de a se comporta și de a reacționa la obiecte și situații care produc anxietate. De asemenea, psihoterapia cognitiv-comportamentală poate ajuta oamenii să învețe și să practice abilitățile sociale, ceea ce este vital pentru tratarea tulburărilor de anxietate socială.
Terapia cognitivă și terapia prin expunere sunt două metode ale psihoterapiei cognitiv-comportamentale care sunt adesea utilizate, împreună sau separat, pentru a trata tulburarea de anxietate socială. Terapia cognitivă se concentrează pe identificarea, provocarea și apoi neutralizarea gândurilor nefolositoare sau distorsionate care stau la baza tulburărilor de anxietate. Terapia prin expunere se concentrează pe confruntarea cu temerile care stau la baza tulburării de anxietate, pentru a ajuta oamenii să se implice în activități pe care le-au evitat. Terapia prin expunere este uneori folosită împreună cu exerciții de relaxare și/sau imagini. Meditația Mindfulness este o altă tehnică eficientă pentru multe persoane.
Medicamentele pot ajuta pacienții să își controleze anxietatea, dar nu pot vindeca starea de bază. Clinicienii pot prescrie benzodiazepine cu acțiune rapidă pentru perioade de timp limitate. Beta-blocanții oferă o altă soluție pe termen scurt, deoarece pot reduce simptomele tulburătoare, cum ar fi bătăile inimii sau tremurarea mâinilor pentru un anumit eveniment. Antidepresivele triciclice, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei şi IMAO sunt utilizați ca tratament pe termen mai lung.
La fel ca în cazul tuturor medicamentelor, pacienții trebuie să consulte un medic pentru a înțelege efectele secundare ale unui anumit medicament și pentru a primi tratamentul cel mai potrivit pentru ei.
Strategii simple de gestionare a anxietății
Modificările stilului de viață pot ajuta persoanele care prezintă sentimente de anxietate, dar care nu îndeplinesc pragul clinic pentru un diagnostic. Obiceiuri precum exerciții fizice, dormit bine și limitarea cantității de cafeină și alcool consumate, sunt utile.
Cercetătorii susțin din ce în ce mai mult că meditația Mindfulness este o tehnică de succes. Respiraţia adâncă, respectarea gândului fără a judeca şi acceptarea limitelor controlului poate reduce sentimentele de tensiune.
Anxietatea se vindecă!
Scapă de anxietate chiar de la primele simptome! Nu lăsa anxietatea să se cronicizeze şi apelează la ajutor specializat. Anxietatea se vindecă, important este să apelezi la ajutor specializat cât mai devreme posibil.
Nu uita, cu cât apelezi mai repede la ajutor atunci când apar simptomele, cu atât ai şanse mai mari să te vindeci mai rapid.
Fa-ti o programare prin intermediul formularului de mai jos
Cabinet psiholog București
Tratează anxietatea şi depresia, scapă de dependenţe prin psihoterapie în cadrul unui cabinet psiholog din București.